Ei bine, acesta este un subiect de suflet, despre care as putea vorbi ore intregi fara sa ma repet. Si spun asta pentru ca iubesc cartile din tot sufletul.

Nu, nu sunt adepta ebook-urilor. Imi place sa citesc „pe vechi", cum s-ar spune. Sa tin cartea in maini, sa-i rasfoiesc paginile dupa bunul plac, sa simt hartia si sa ma bucur de fiecare ilustratie. Pentru mine, o carte este mai mult decat o poveste. Este o experienta in sine.

Iar cand am devenit mama, mi-am dorit sa impartasesc aceasta bucurie si cu baietelul meu.

Am inceput sa ii citesc lui Colin cand era doar un nou-nascut. Imi amintesc si acum cum mama mea a ras de mine, convinsa ca imi pierd timpul.

Pentru ca, hai sa fim seriosi, un bebelus nu poate intelege o carte, nu-i asa?

Ei bine, lucrurile nu sunt chiar atat de simple.

Sa ii citesti unui bebelus nu inseamna sa te astepti sa inteleaga povestea sau sa iti raspunda la intrebari. Inseamna sa ii oferi ocazia sa auda limbajul, sa descopere sunetele, sa priveasca imagini si, mai ales, sa impartaseasca un moment de apropiere cu tine.

Cu alte cuvinte, nu este niciodata prea devreme sa ii faci cunostinta cu lumea cartilor.

Iata de ce cred ca merita sa incepi cat mai devreme.

1. Lectura pune bazele dezvoltarii limbajului

Chiar daca micuțul tau inca nu vorbeste, creierul lui invata permanent. Bebelusii sunt atenti la sunetele din jurul lor, la ritmul vorbirii, la intonatie si la felul in care comunicam.

Atunci cand ii citesti, ii oferi ocazia sa auda cuvinte si expresii pe care poate nu le-ar intalni la fel de des in conversatiile obisnuite.

Prin intermediul cartilor, copilul incepe sa se familiarizeze cu sunetele limbii, cu ritmul propozitiilor si cu felul in care cuvintele se leaga intre ele.

Iar daca ii arati imaginile in timp ce citesti, il ajuti sa inceapa sa asocieze ceea ce vede cu ceea ce aude.

Nu trebuie sa ii explici fiecare cuvant si nici sa transformi lectura intr-o lectie. Este suficient sa ii vorbesti, sa ii citesti si sa ii oferi timp sa descopere.

Asa ca, data viitoare cand cineva iti spune ca nu are rost sa ii citesti unui bebelus pentru ca nu intelege nimic, zambeste si continua sa intorci paginile.

Faptul ca un copil nu poate inca sa ne arate cat intelege nu inseamna ca nu invata.

2. Il ajuti sa descopere bucuria cartilor

Mi-ar placea ca toti copiii sa ajunga sa iubeasca lectura. Nu pentru ca trebuie sa citeasca un anumit numar de carti sau pentru ca lectura ii face sa para mai inteligenti, ci pentru ca povestile ne pot deschide usi catre lumi pe care altfel nu le-am cunoaste.

Dar cum ii ajutam pe cei mici sa descopere aceasta bucurie?

Cred ca totul incepe cu experientele pe care le asociem cu lectura.

Caldura bratelor tale, vocea ta, ilustratiile colorate, surpriza de a descoperi ce se intampla pe pagina urmatoare --- toate pot transforma cartea intr-un obiect familiar si indragit.

Nu trebuie sa alegi mereu povesti educative si nici sa urmaresti ca fiecare lectura sa transmita o lectie importanta. Uneori, o carte poate fi pur si simplu amuzanta. Alteori, poate fi o poveste pe care o citesti de zece ori pentru ca micuțul tau o adora.

Important este sa ii oferi ocazia sa descopere ca o carte poate aduce bucurie, curiozitate, liniste si momente frumoase petrecute impreuna.

Nu putem garanta ca fiecare copil va deveni un cititor pasionat, dar putem contribui la construirea unei relatii pozitive cu lectura inca din primii ani de viata.

Si, din punctul meu de vedere, acesta este un inceput minunat.

3. Lectura va apropie

Daca ar fi sa le ofer proaspetelor mamici un singur sfat legat de lectura, acesta ar fi: nu te concentra doar asupra povestii. Bucura-te de momentul pe care il petreceti impreuna.

Felul in care bebelusul te priveste in timp ce ii citesti, degetele lui care incearca sa apuce paginile, zambetul care apare cand schimbi vocea unui personaj --- toate acestea sunt mici momente de conectare.

Lectura poate deveni un ritual al vostru. Un moment de liniste inainte de culcare, o pauza in mijlocul unei zile agitate sau cateva minute de apropiere dupa ce va treziti dimineata.

Nu ai nevoie de o poveste extraordinara si nici de conditii perfecte. Uneori, este suficient sa va asezati impreuna si sa deschideti o carte.

Pe masura ce copilul creste, lectura poate deveni si un prilej de conversatie. Puteti vorbi despre personaje, despre ceea ce simt, despre lucrurile care il amuza sau il sperie. Il poti pune intrebari, dar ii poti oferi si spatiul de a povesti in felul lui.

Iar daca intr-o seara sunteti prea obositi pentru o poveste intreaga, nu te invinovati. O relatie frumoasa cu lectura nu se construieste intr-o singura zi, ci prin multe momente mici, repetate in timp.

4. Povestile il ajuta sa descopere lumea emotiilor

Cartile pentru copii nu sunt doar despre animale simpatice, aventuri si personaje fantastice. Ele pot deveni si un mod minunat de a-i ajuta pe cei mici sa inteleaga lumea din jurul lor si propriile trairi.

Un personaj poate fi trist pentru ca si-a pierdut jucaria, furios pentru ca lucrurile nu au mers cum si-a dorit sau speriat atunci cand trebuie sa incerce ceva nou.

Pentru un copil mic, astfel de situatii pot deveni ocazii de a descoperi emotii, de a le recunoaste si de a incepe sa le numeasca.

Il poti intreba: „Tu cum crezi ca se simte ursuletul?" sau „Ti s-a intamplat si tie sa fii trist cand ai pierdut ceva?"

Nu este nevoie sa ai toate raspunsurile si nici sa transformi povestea intr-o lectie despre emotii. Uneori, este suficient sa il asculti si sa fii curioasa sa afli ce gandeste.

Prin povesti, copiii pot intalni experiente diferite de ale lor, pot descoperi perspective noi si pot incepe sa inteleaga ca oamenii simt lucruri diferite in situatii asemanatoare.

Iar aceasta este una dintre frumusetile literaturii: ne ajuta sa privim lumea si prin ochii altcuiva.

5. Magia repetitiei (da, cartea aceea, DIN NOU!)

Daca esti mama unui copil mic, probabil cunosti foarte bine acest scenariu: cumparati carti noi, le asezati frumos pe raft, iar copilul isi alege una singura si vrea sa o cititi in fiecare zi.

De fiecare data cand cumparam carti noi, Colin isi alege o favorita si o citim de atat de multe ori, incat aproape ca o pot recita si in somn.

Iti suna cunoscut?

Daca si copilul tau face asta, respira adanc. Nu trebuie sa te grabesti sa ascunzi cartea preferata si nici sa il convingi ca ar fi timpul sa descopere ceva nou.

Repetitia are rostul ei.

• Il ajuta sa se familiarizeze cu povestea. Cu fiecare lectura, poate recunoaste mai usor cuvinte, personaje si secvente.

• Ii ofera un sentiment de familiaritate. Stie ce urmeaza si se poate bucura anticipand momentele preferate.

• Ii permite sa observe lucruri noi. O ilustratie pe care nu a remarcat-o inainte sau un detaliu care ii atrage acum atentia poate deveni motivul pentru care povestea ramane interesanta.

• Ii ofera ocazia sa participe mai mult. Pe masura ce creste, poate completa propozitii, poate repeta expresii sau poate povesti singur ce se intampla.

Uneori, o anumita poveste il atrage pentru ca il amuza. Alteori, poate ca personajul trece printr-o experienta cu care se identifica sau pur si simplu ii place sa stie ce urmeaza.

Nu trebuie sa gasim intotdeauna o explicatie complicata.

Asa ca, daca micuțul tau iti cere sa citesti aceeasi poveste pentru a suta oara, iar tu mai ai putina rabdare in rezerva, mai intoarce o pagina.

Nu doar asculta. Observa, anticipeaza, se familiarizeaza si invata.

Iar daca ai nevoie de o pauza, este in regula si sa ii propui o alta activitate. Si bucuria lecturii are nevoie de putina lejeritate.

Si daca nu are rabdare sa asculte povestea pana la capat?

Pentru ca vorbim despre copii mici, cred ca merita sa spunem si acest lucru: lectura nu trebuie sa arate perfect.

Poate ca bebelusul tau prefera sa priveasca imaginile in loc sa asculte textul. Poate ca vrea sa intoarca paginile inainte sa termini de citit. Poate ca inchide cartea dupa doua minute si pleaca sa exploreze camera.

Nu inseamna ca ai esuat si nici ca micuțul tau nu este interesat de carti.

Adapteaza-te ritmului sau. Arata-i imaginile, numeste obiectele pe care le recunoaste, lasa-l sa atinga paginile si sa participe. Nu este obligatoriu sa citesti fiecare cuvant si nici sa termini povestea de fiecare data.

Scopul nu este sa il inveti sa stea nemiscat in fata unei carti, ci sa ii oferi ocazia de a explora si de a se bucura de ea.

Iar daca astazi ati petrecut impreuna doar doua minute privind o imagine, maine puteti incerca din nou.

Nu trebuie sa fie perfect. Trebuie doar sa fie al vostru.

Citeste-i celui mic. Si apoi mai citeste o data.

Daca ma intrebi pe mine, cartile sunt unele dintre cele mai frumoase daruri pe care le putem oferi copiilor nostri.

Nu pentru ca ii vor transforma automat in cititori pasionati, ci pentru ca, prin ele, le putem oferi cuvinte, povesti, momente de apropiere si ocazii de a descoperi lumea.

Asa ca nu astepta pana cand copilul tau va putea sa vorbeasca sau sa inteleaga intreaga poveste. Alege o carte, asaza-te langa el si incepe.

Citeste-i cand este mic. Citeste-i cand incepe sa vorbeasca. Citeste-i cand iti cere aceeasi poveste iar si iar.

Si, mai ales, lasa-l sa te vada citind si pentru tine.

Pentru ca uneori, cel mai frumos mod de a-i invata pe copii sa iubeasca ceva este sa le aratam cat de mult iubim noi acel lucru.

Iar daca intr-o zi il vei surprinde alegand singur o carte de pe raft, asezandu-se comod si deschizand-o cu un zambet, poate ca iti vei aminti de toate acele seri in care ai citit povestea preferata pentru a suta oara.

Si vei zambi.

Pentru ca fiecare pagina a fost, in felul ei, o mica invitatie catre o lume pe care ati descoperit-o impreuna.